#Tipare Romanesti 2
Intrand in sfera asta cu tiparele mi-am mai amintit de inca un moment, nu stiu cat de imprastiat in marea societate, prin care a trecut generatia mea. Mi-am amintit despre cum se obisnuia, in perioada cand eram in liceu, ca toata lumea sa se pupe cu toata lumea cand ajungea la scoala. Era un haos total, o gramada de timp pierdut, dar totusi, cine nu se pupa cu toate fetele sau, ma rog, fetele sociabile din clasa, nu era din grupul ala tare al clasei si dadea semne de sensibilitate. Nu era cool...
O data intrat in valtoarea asta cu pupatul nu mai aveai cum sa dai inapoi, era un timp pierdut pentru tot restul liceului. Daca dadeai inapoi era clar ca s-a intamplat ceva, ca esti suparat pe restul sau ca nu mai vrei sa fii in grupul lor, iar asta nu era o etapa prin care vroiai sa treci, pentru ca nimeni nu se mai dezisese vreodata de obisnuinta asta si, astfel, cine stie ce se putea intampla...
Ca si la partea cu puloverele, partea cu pupatul era impartita in mai multe categorii. Pupat en-gros, pupat moderat si pupat minim.
Astea cu pupatul en-gros sunt prima generatie de pitzy! Ele sunt "Evele" pitziponcismului. Pupatul en-gros este cel care se raspandea in mai multe clase si era doar al fetelor. Doar cateva fete din liceu treceau pe la mai multe clase sa se pupe cu lumea.
Totusi, chiar daca la ele in clasa se pupau cu majoritatea colegilor, la clasele vecine se pupau doar cu celelalte viitoare pitzy. Practic, pupatul en-gros era practicat doar de cele mai "bune" fete din liceu.
Pupatul moderat era practicat, evident, de cei moderati. Nici Dexteri, dar nici cocalari, nici pitzi, dar nici incuiate. Fete sau baieti, formand grupuri de 6-7, care nu se pupau decat intre ei si care erau priviti ca fiind culoarea reprezentativa a respectivelor clase.
Ultimul, dar nu cel din urma, este pupatul minim. Pupatul minim era practicat doar de fetele silitoare, de regula in grupuri de doua, colege de banca, si care aveau totusi instincte sociale, dar si simtul matur al penibilului, simt pe care unii nu l-au descoperit nici pana acum.
O data intrat in valtoarea asta cu pupatul nu mai aveai cum sa dai inapoi, era un timp pierdut pentru tot restul liceului. Daca dadeai inapoi era clar ca s-a intamplat ceva, ca esti suparat pe restul sau ca nu mai vrei sa fii in grupul lor, iar asta nu era o etapa prin care vroiai sa treci, pentru ca nimeni nu se mai dezisese vreodata de obisnuinta asta si, astfel, cine stie ce se putea intampla...
Ca si la partea cu puloverele, partea cu pupatul era impartita in mai multe categorii. Pupat en-gros, pupat moderat si pupat minim.
Astea cu pupatul en-gros sunt prima generatie de pitzy! Ele sunt "Evele" pitziponcismului. Pupatul en-gros este cel care se raspandea in mai multe clase si era doar al fetelor. Doar cateva fete din liceu treceau pe la mai multe clase sa se pupe cu lumea.
Totusi, chiar daca la ele in clasa se pupau cu majoritatea colegilor, la clasele vecine se pupau doar cu celelalte viitoare pitzy. Practic, pupatul en-gros era practicat doar de cele mai "bune" fete din liceu.
Pupatul moderat era practicat, evident, de cei moderati. Nici Dexteri, dar nici cocalari, nici pitzi, dar nici incuiate. Fete sau baieti, formand grupuri de 6-7, care nu se pupau decat intre ei si care erau priviti ca fiind culoarea reprezentativa a respectivelor clase.
Ultimul, dar nu cel din urma, este pupatul minim. Pupatul minim era practicat doar de fetele silitoare, de regula in grupuri de doua, colege de banca, si care aveau totusi instincte sociale, dar si simtul matur al penibilului, simt pe care unii nu l-au descoperit nici pana acum.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire