Ziua Nationala! Iubitori si contestatari!
Din nou 1 decembrie, din nou doua tabere adverse, din nou oameni normali, din nou patrioti, din nou contestatari.
N-o sa scriu despre cei care simt linistiti patriotismul din Ziua Romaniei si nici despre cei care nu iau in serios, dar la fel de tacut, sarbatoarea romanilor. O sa scriu despre fanaticii pro, asa cum il observ, fara a vrea sa-l schimb, pe Cezar Vasile si despre cei fanatici anti, asa cum i-am observat pe Cosmin Zodila si Mircea Mester, pe care, de asemenea, ii plac asa cum sunt.
Faptul ca ma intriga inversunarea lor ma face sa ma intreb ce-i impinge sa fie gata de razboi pentru a-si sustine cauzele si convingerile, mai ales cand subiectul este atat de sensibil, pentru ca este foarte clar ca niciodata n-or sa sarbatoreasca toate cele 6 miliarde de oameni Ziua Romaniei. Ziua Nationala trebuie simtita de sine si atat! Mai mult nu conteaza...
Ziua Nationala trebuie sa fie spectacol interior! Sa fie mandrie ca esti roman, ca ai Marea Neagra, ca ai Carpatii, ca ai o istorie si ca ai in jurul tau moldoveni, olteni, bucuresteni, tigani sau orice alta forma de a spune ca esti de aici. Altfel nu esti patriot si, evident, nu poti trai sarbatoarea asa cum trebuie ea traita.
Pe de alta parte, atunci cand ma intreb de ce vor unii sa conteste bucuria altora de a sarbatori Ziua Romaniei imi vin mai multe raspunsuri in minte. Prima data ma gandesc ca au niste complexe sau frustrari, dar nu! sunt sigur ca nu asta e motivul, sigur nu in cazul acesta. Oamenii astia nu sunt atat de saraci sau lipsiti de materie incat sa isi reverse indignarea pe o sarbatoare, deci trebuie sa fie altul motivul.
Pentru ca mai devreme tot Cosmin Zodila scria " (Imi cer scuze daca am suna rautacios! Nu vreau sa par asa, pentru ca nu sunt asa!)
Everything that irritates us about others can lead us to a better understanding of ourselves. ~ Carl Jung"
PS: Pe Mircea Mester il suspectez doar de pura caterinca, dar nici asa nu mi se pare normal! Nu e ok sa o faci pe marginea bucuriei altcuiva.
La multi ani, romani!
N-o sa scriu despre cei care simt linistiti patriotismul din Ziua Romaniei si nici despre cei care nu iau in serios, dar la fel de tacut, sarbatoarea romanilor. O sa scriu despre fanaticii pro, asa cum il observ, fara a vrea sa-l schimb, pe Cezar Vasile si despre cei fanatici anti, asa cum i-am observat pe Cosmin Zodila si Mircea Mester, pe care, de asemenea, ii plac asa cum sunt.
Faptul ca ma intriga inversunarea lor ma face sa ma intreb ce-i impinge sa fie gata de razboi pentru a-si sustine cauzele si convingerile, mai ales cand subiectul este atat de sensibil, pentru ca este foarte clar ca niciodata n-or sa sarbatoreasca toate cele 6 miliarde de oameni Ziua Romaniei. Ziua Nationala trebuie simtita de sine si atat! Mai mult nu conteaza...
Ziua Nationala trebuie sa fie spectacol interior! Sa fie mandrie ca esti roman, ca ai Marea Neagra, ca ai Carpatii, ca ai o istorie si ca ai in jurul tau moldoveni, olteni, bucuresteni, tigani sau orice alta forma de a spune ca esti de aici. Altfel nu esti patriot si, evident, nu poti trai sarbatoarea asa cum trebuie ea traita.
Pe de alta parte, atunci cand ma intreb de ce vor unii sa conteste bucuria altora de a sarbatori Ziua Romaniei imi vin mai multe raspunsuri in minte. Prima data ma gandesc ca au niste complexe sau frustrari, dar nu! sunt sigur ca nu asta e motivul, sigur nu in cazul acesta. Oamenii astia nu sunt atat de saraci sau lipsiti de materie incat sa isi reverse indignarea pe o sarbatoare, deci trebuie sa fie altul motivul.
Pentru ca mai devreme tot Cosmin Zodila scria " (Imi cer scuze daca am suna rautacios! Nu vreau sa par asa, pentru ca nu sunt asa!)
Everything that irritates us about others can lead us to a better understanding of ourselves. ~ Carl Jung"
PS: Pe Mircea Mester il suspectez doar de pura caterinca, dar nici asa nu mi se pare normal! Nu e ok sa o faci pe marginea bucuriei altcuiva.
La multi ani, romani!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu
Abonați-vă la Postare comentarii [Atom]
<< Pagina de pornire